Limba romana-Limba materna
se identifica cu viata copilului pana la varsta de 9 ani. Dupa aceasta varsta, el se detaseaza sufleteste de cele ce-l inconjoara. Atunci poate sa-si analizeze exprimarea si sa-i perceapa structura.
    Din acest moment se poate incepe studiul gramaticii, al structurii limbii si al regulilor gramaticale.
    La inceput sunt prezentate principalele calitati ale partilor de vorbire, apoi copiii se familiarizeaza treptat cu structura propozitiei, iar din clasa a VII-a cu structura frazei.
    In predarea literaturii, metodele folosite vizeaza in mod preponderent planul afectiv-creativ. Analiza stilistica este evitata pana
in clasa a VII-a, in favoarea elementului artistic si a impresiei asupra copilului. Analiza si descompunerea unui basm in epitete,
alegorii, antiteze, tipuri de naratiune, personificari, traseu initiatic etc. sunt, la aceasta varsta, ca si cum am desface un trandafir
incantator si frumos mirositor si i-am rupe petalele pentru a vedea de unde vine mirosul.
    Memorarea, exercitiile de vorbire si de intonare sunt instrumente constant utilizate in cadrul orelor de literatura si nu numai.