Limba romana-Limba
materna
se identifica cu viata copilului
pana la varsta de 9 ani. Dupa aceasta varsta, el se detaseaza sufleteste
de cele ce-l inconjoara. Atunci poate sa-si analizeze exprimarea
si sa-i perceapa structura.
Din acest moment
se poate incepe studiul gramaticii, al structurii limbii si al regulilor
gramaticale.
La inceput sunt
prezentate principalele calitati ale partilor de vorbire, apoi copiii se
familiarizeaza treptat cu structura propozitiei, iar din clasa a VII-a
cu structura frazei.
In predarea
literaturii, metodele folosite vizeaza in mod preponderent planul afectiv-creativ.
Analiza stilistica este evitata pana
in clasa a VII-a, in favoarea elementului
artistic si a impresiei asupra copilului. Analiza si descompunerea unui
basm in epitete,
alegorii, antiteze, tipuri de naratiune,
personificari, traseu initiatic etc. sunt, la aceasta varsta, ca si cum
am desface un trandafir
incantator si frumos mirositor
si i-am rupe petalele pentru a vedea de unde vine mirosul.
Memorarea, exercitiile
de vorbire si de intonare sunt instrumente constant utilizate in cadrul
orelor de literatura si nu numai.